Ajung luni la hotel. Primul shoc: hotel mare, cu 12 etaje, comunist, construit pe vremea lui Pazvante Chioru’. Intru: usi de lemn, cu geam si deschidere clasica, cu clanta. Cu chiu cu vai strecor un geamantan si 2 laptopuri si, bineinteles, tot eu inchid usa dupa mine. Nu cred ca au auzit de usier…
Ma duc la receptie. O tanti veche, antica si de demult (probabil ramasa acolo de cand se construia hotelul) imi da sa completez formularul. Ii zic: “Mi-am lasat masina in parcare. Trebuie sa platesc?” (vazusem ca parcarea e cu plata si ca un nene taia bilete). Ea, confuza, ma intreaba daca a comentat cineva ceva de masina… Raspund ca nu, dar ca nu vreau imi gasesc masina zgariata. Ea zice ca daca protesteaza cineva, sa spun ca sunt cazata la hotel. O intreb totusi daca voi plati parcarea la sfarsitul sejurului. Ea ma asigura ca nu trebuie sa-mi fac probleme, doar sa zic ca stau la hotel printr-o firma (?!).
O las in pace. Imi dau seama ca e o cauza pierduta...
Iau cheia si ma indrept spre lifturi. Mocheta terminata, miros de r^nced. In schimb, in lift descopar reclame la masaje de relaxare, anticelulitice si combinate. Stiau ei ce stiau… (eu urma sa aflu abia peste 2 nopti). Preturi cu abonament si fara. Si un sticker cu reclama la striptease la etajul 12. Imi zic: “Uau! Ce cool! Am nimerit intr-un bordel!”.
Gasesc camera la etajul 7. Next shoc: usa de lemn, arhaica, cu un umar o scoti din t^t^ni! Deja inteleg totul. Nici nu trebuie sa mai intru ca anticipez ce voi gasi: miros de camera cu acarieni, neaerisita, cu pături albastre, batranesti… Mobilierul, si el albastru, e totusi ceva mai nou…
Ehei, dar asta e nimic pe langa baie… Mi-e greu sa povestesc, ca nu stiu de unde sa incep… Calorifer de fonta. Colac de WC stramb. Bideu neingrijit. Cada galbuie. Baterie de dus ruginita. Nici n-am indraznit sa ma ating de perdeaua de la dus: am lasat-o fix in pozitia in care am gasit-o.
Iar toate astea doar in prima zi.
Continuam cu marti. Naiva cum sunt, ma gandeam ca seara fac un dus si ma bag in pat. Wrong! Apa a fost cal^ie, de-a trebuit apoi sa-mi pun apoi doua perechi de ciorapi ca sa ma incalzesc!
Finalul zilei vine apoteotic: cum stateam eu pe buda, se rupe suportul de hartie igienica si cade pe jos. A fost punctul culminant: m-a apucat un r^s isteric si mi-am zis: ce rost are sa ma impotrivesc fortelor acestui hotel?!
Mai bine ma relaxez (m-am lamurit acum de ce ofera ei servicii de masaj) si ma gandesc ca am trecut de jumatatea sejurului. Mai e putin…
Da, hotelul e Ceahlau! Cel mai bun din Piatra Neamt ! 3 stele! 31 EUR camera single! No comment!
Gasesc camera la etajul 7. Next shoc: usa de lemn, arhaica, cu un umar o scoti din t^t^ni! Deja inteleg totul. Nici nu trebuie sa mai intru ca anticipez ce voi gasi: miros de camera cu acarieni, neaerisita, cu pături albastre, batranesti… Mobilierul, si el albastru, e totusi ceva mai nou…
Ehei, dar asta e nimic pe langa baie… Mi-e greu sa povestesc, ca nu stiu de unde sa incep… Calorifer de fonta. Colac de WC stramb. Bideu neingrijit. Cada galbuie. Baterie de dus ruginita. Nici n-am indraznit sa ma ating de perdeaua de la dus: am lasat-o fix in pozitia in care am gasit-o.
Iar toate astea doar in prima zi.
Continuam cu marti. Naiva cum sunt, ma gandeam ca seara fac un dus si ma bag in pat. Wrong! Apa a fost cal^ie, de-a trebuit apoi sa-mi pun apoi doua perechi de ciorapi ca sa ma incalzesc!
Finalul zilei vine apoteotic: cum stateam eu pe buda, se rupe suportul de hartie igienica si cade pe jos. A fost punctul culminant: m-a apucat un r^s isteric si mi-am zis: ce rost are sa ma impotrivesc fortelor acestui hotel?!
Mai bine ma relaxez (m-am lamurit acum de ce ofera ei servicii de masaj) si ma gandesc ca am trecut de jumatatea sejurului. Mai e putin…
Da, hotelul e Ceahlau! Cel mai bun din Piatra Neamt ! 3 stele! 31 EUR camera single! No comment!
P.S. Asta seara s-a ars becul din hol. C’est la vie!
